Dup? conservatori, care erau îns? scinda?i. Neputându-se pune de

Dup? Conven?ia de la Paris din 1858, marile puteri au l?sat guvernul fiec?rui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, pân? la alegerea domnitorilor. Principala atribu?ie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adun?ri elective. Campania electoral? din Moldova a dus la alegerea unei adun?ri favorabile unirii cu ?ara Româneasc?. Unioni?tii moldoveni au putut impune cu u?urin?? candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean ?i la Bucure?ti a fost oficial sugerat? muntenilor de c?tre delega?ia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anun?a rezultatul alegerii de la Ia?i. În ?ara Româneasc?, adunarea electiv? a fost dominat? de conservatori, care erau îns? scinda?i. Neputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfâr?it prin a se ralia candidatului Partidei Na?ionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al ??rii Române?ti. Astfel, românii au realizat de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statului na?ional modern român. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opozi?iei Turciei ?i a Austriei fa?? de dubla alegere, astfel c? la 1/13 aprilie 1859 Conferin?a de la Paris a puterilor garante d?dea recunoa?terea oficial? a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859.11Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor în 1861.12Conform deciziei Conven?iei de la Paris, la 15 mai 1859 este înfiin?at? Comisia Central? la Foc?ani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constitu?ie din istoria modern? a României ?i realizarea altor proiecte de unificare legislativ? a Principatelor. Proiectul de Constitu?ie nu a fost aprobat îns? de domnitorul Cuza, Comisia Central? din Foc?ani fiind desfiin?at? în februarie 1862.13